Sateliti
Am ales sa tratez separat satelitii planetelor din sistemul solar pentru ca acestia sunt mult mai variati si in numar mult mai mare decat planetele insusi. Pana acum se conosc peste 120 de sateliti. Insa unele planete nu detin nici un satelit in timp ce altele au mini sisteme planetare. Planetele care nu au stateliti sunt Mercur si Venus, Pamantul este singura planeta cu un singur satelit si deasemenea si raportul satelit-planeta este cel mai mic, astfel ca raportat la volumul planetei Pamantul are cel mai mare satelit. Insa cel mai mare satelit din sistemul solar este Ganimede, unul din cei patru sateliti galileeni ai lui Jupiter. Planeta cu ceo mai multi sateliti insa nu este Jupiter asa cum s-ar putea crede ci, Saturn care in afara de sistemul de inele care este format din miliarde de sateliti de marimi cuprinse intre dimensiunea unui firicel de praf si pana la dimensiunea unui camion, are cei mai multi sateliti de sine statatori. Dealtfel toate planetele mari detin un sistem de inele mai mult sau mai putin vizibile.
Dar sa incepem cu primul satelit al sistemului solar incepand dinspre Soare. Acesta este Luna, satelitul nostru.
LUNA
Fiind singurul satelit al Pamantului, Luna reprezinta un factor important pentru insasi existenta vietii pe planeta noastra. Luna prin atractia gravitationala pe care o exercita asupra Pamantului reuseste sa stabilizeze miscarea de rotatie a Pamantului si mai ales miscarea de precesie care este destul de regulata. Miscarea de precesie are o durata de 26.000 de ani si de-a lungul acestei miscari au loc schimbari climatice majore, precum erele glaciare, care in lipsa Lunii ar fi mult mai dese si ar impiedica astfel evolutia sau chiar aparitia vietii multicelulare.
Geneza Lunii:
Aici exista doua ipoteze si anume, captarea Lunii de catre Pamant sau ciocnirea Pamantului cu un obiect de marime planetara. Dar sa le luam pe rand.
Ipoteza capturii:
Se presupune ca la inceputurile formarii Sistemului Solar foarte multe obiecte nou formate aveau orbite variate si haotice si asta datorita obiectelor mari care pur si simplu influentau orbitele celor mai mici. In acest fel si Luna care era un planetoid la acel moment a suferit o schimbare in traiectoria orbitei sale si atunci cand s-a apropiat de Pamant acesta a reusit sa o captureze si sa o transforme in satelitul sau. Aceasta teorie este sustinuta de faptul ca Luna prezinta o densitate mai mica decat Pamantul ceea ce ar exclude ipoteza creari acesteia din ciocnirea Pamantului cu alt corp ceresc.
Ipoteza ciconirii:
Tot la inceputurile formarii Sistemului Solar si tot datorita orbitelor haotice si variate ale corpurilor ce il compuneau, un obiect de marimea lui Marte sau Mercur a lovit Pamantul primordial iar in urma coliziunii a rezultat dislocarea unei cantitati enorme de materie care a fost propulsata pe o orbita in jurul Pamantului sub forma unui inel de materie care cu timpul sa inchegat prin fenomenul de acretie formand Luna.
PHOBOS SI DEIMOS
A doua planeta de la Soare care are sateliti, este Marte. Insa satelitii acesteia, denumiti Phobos si Deimos, sunt mai degraba niste asteroizi captati de Marte. Chiar si forma lor indica acest aspect nefiind sferici ci mai degraba asemanadu-se cu niste cartofi uriasi. Cei doi au fost descoperiti in 1877 de catre Asaph Hall, un astronom de origine americana. Cel mai mare dintre ei este Phobos cu un diamteru de 22 km si daca ar fi fost un pic mai mare probabil ca ar fi devenit sferic. Deimos este ca si diametru la jumatate din cel al partenerului sau si anume 12,4 km.
GALILEENII
Sunt denumiti satelitii galileeni, cei patru mari sateliti ai lui Jupiter care sunt vizibil si cu un instrument mic. Ei au fost numiti asa dupa descoperitorul lor, inventantorul lunetei si parintele Astronomiei moderne, Galileo Galilei. cei patru sunt Ganimede (dealtfel cel mai mare satelit din Sistemul Solar), Europa, Calisto si Io. Cei patru sateliti sunt unici unul fata de altul fiecare avand proprietati diferite. De la gigantul Ganimede care este mai mare si decat planeta Mercur, trecem pe langa mult bombardatul Calisto, la fel de plin de cratere ca si fata nevazuta a Lunii, apoi lumea inghetata a Europei unde se presupune ca ar fi acoperita de un ocean inghetat si ajungem la micutul Io mult incercat de forta gravitationala a gigantului parinte, Jupiter. Io este si cel mai activ corp din sistemul solar, din punct de vedere vulcanic.